Pavel Gorin, jurnalist ucrainean şi expert în politică externă, se întreabă într-un articol de analiză pentru agenţia de presă de la Kiev 112 daca ar trebui ca ucrainenii să fie îngrijoraţi de mişcarea unionistă din Republica Moldova şi România, care pledează pentru refacerea României Mari.
Potrivit lui Pavel Gorin, un rol determinant al mişcării unioniste îl joacă Partidul Unităţii Naţionale (PUN), condus de fostul preşedinte al României Traian Băsescu, formaţiune ce ar avea în programul său stabilite principiile de refacere a României Mari, care s-ar intersecta nu doar cu interesele geopolitice ale Republicii Moldova, dar şi cu cele ale Ucrainei.
„Unirea de la 1918 este considerată ca fiind unul dintre cele mai importante evenimente din istoria României, iar ziua de 1 Decembrie a fost declarată sărbătoare naţională. Însă, din motiv că această dată este legată doar de intrarea Transilvaniei în componenţa României, anul trecut, deputatul Partidului Mişcarea Populară (PMP) Eugen Tomac, unul dintre camarazii lui Traian Băsescu, a promovat în Parlament încă o sărbătoare naţională – 27 Martie, Ziua unirii Basarabiei cu România”, scrie expertul ucrainean.
De această iniţiativă legislativă s-ar fi folosit pe deplin PMP şi în anul 2018, când au organizat în acest an o manifestaţie fără precedent.
„Pe 25 martie, la Chişinău, s-a desfăşurat un miting al unioniştilor. Autorităţile moldoveneşti au anunţat că s-au adunat circa 7.000 de participanţi, iar organizatorii afirmă că ar fi vorba de 100 de mii de oameni care au venit în Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău”, spune analistul politic.
Pavel Gorin a subliniat că în fruntea manifestaţiei unioniste de la Chişinău au fost preşedintele Acţiunea – 2012, George Simion, fostul primar de Chişinău Dorin Chirtoacă, dar şi ex-preşedintele Traian Băsescu.
În contextul amplificării fenomenului unionist, expertul aminteşte că, pe 27 martie, în Parlamentul de la Bucureşti a avut loc o şedinţă festivă cu participarea unei delegaţii a Parlamentului şi a Guvernului Republicii Moldova, în frunte cu speakerul Andrian Candu.
Acesta vorbeşte şi despre planurile autorităţilor române de denunţare a Pactului Ribbentrop – Molotov, la iniţiativa aceluiaşi Traian Băsescu. Doar că precizează că, în comparaţie cu alte ţări precum Polonia sau Rusia, care la fel au promovat denunţarea Pactului, doar în proiectul lui Traian Băsescu se spune despre modificarea frontierelor.
În plus, în acest an, în Republica Moldova s-a petrecut un eveniment care depăşeşte afirmaţiile ordinare pe care le-au făcut unioniştii anterior, fiind vorba de semnarea declaraţilor simbolice de unire cu România de către peste 130 de primării din Republica Moldova.
Apoi, la 10 martie, peste 100 de primari din Republica Moldova s-au întrunit la Iaşi pentru a semna o rezoluţie privind unirea celor două state.
„Această acţiune trebuie privită ca un precedent care ar putea fi utilizat de Bucureşti ca premisă juridică şi ideologică pentru a înainta pretenţii teritoriale Republicii Moldova”, consideră expertul.
Ar trebui să fie îngrijorată Ucraina?
Acesta precizează că nici în centrul Chişinăului, nici în Parlamentul României nu au fost făcute afirmaţii care s-ar atinge de sudul Basarabiei sau nordul Bucovinei. Mai mult ca atât, Băsescu a dat de înţeles că unirea R. Moldova cu România nu va afecta interesele Ucrainei, fiind vorba doar despre ideea de a pune frontiera României pe Nistru.
„Problema ucraineană a fost pusă în discuţii de către unionişti cu doi ani în urmă, cînd organizaţia „Sfatul Ţării – 2” a venit cu propunerea ca Transnistria să fie oferită Ucrainei în schimbul teritoriilor din sudul Basarabiei şi nordul Bucovinei”, a declarat Gorin.
În continuare, el afirmă că „şi în aceste condiţii optimiste, Kievul nu trebuie să uite despre existenţa în România şi Republica Moldova a unui număr mare de adepţi ai ideii de a înainta pretenţii teritoriale Ucrainei, care, dacă nu vor fi puse pe ordinea de zi a actualei guvernări de la Bucureşti, ar putea fi puse pe ordinea de zi a viitoarei guvernări”.
Potrivit deputatului ucrainean Irina Gheraşenko, subiectul unionismului a luat amploare în contextul anului electoral din Republica Moldova
Partidul Democrat, condus de către oligarhul Vlad Plahotniuc, va încerca să se menţină la putere, în baza sistemului electoral mixt, care presupune că 50% din deputaţi vor fi aleşi pe circumscripţii uninominale.
Principalul adversal al democraţilor este Partidul Socialiştilor (Igor Dodon). Partidul Unităţii Naţionale, cel care pledează pentru unirea cu România, are pondere modestă în societate – 0,7%.
Cu toate acestea, unii experţii susţin că Partidul Unităţii Naţionale are nu doar şanse de a intra în viitorul Parlament, dar ar putea să facă o coaliţie de guvernare cu Partidul Democrat.
Liderii unionişti sunt convinşi că mitingul din 25 martie este un pas către un mare scop – majorarea numărului de adepţi ai ideii de unire până la 50%, pentru a putea vorbi şi mai serios despre realizarea unirii.
În articol se mai menţionează că speculaţiile pe teme istorice pot avea rezultate nefaste pentru ţările vecine. Autorul a adus exemplul cazului Crimeei, când Vladimir Putin a introdus în societatea rusă ideea că Crimeea ar aparţine Rusiei, după care au anexat-o în 2014. Un alt exemplu este cel al premierului ungar, Victor Orban, al cărui partid pierde susţinerea în societate şi îndată şi-ar fi adus aminte despre problemele ungurilor din oraşul ucrainean Zakarpatie.
„Aceste lecţii vorbesc despre aceea că există pericolul ca temele electorale să fie transformate în dispute teritoariale. În timp ce românii şi moldovenii îşi pregătesc succesorii, cine ştie ce va fi pus pe ordinea de zi când unioniştii vor căpăta greutate politică şi vor ajunge la putere”, concluzionează autorul.
Sursa: Adevarul.ro
