Totodata, legiuitorii americani vor blocarea tuturor conturilor in dolari ale băncilor rusești, interzicerea tranzacțiilor cu datoria suverana rusa și chiar declararea Federației Ruse drept ”stat sponsor al terorismului”.
„Actul privind apararea securitatii americane de agresiunea Kremlinului 2018“ a fost introdus în Senat miercurea trecuta, dar dintr-o serie de motive nu a fost publicat în întregime pana in prezent. Textul documentului, pregătit de senatorii Lindsey Graham, Robert Menendez, Cory Gardner și Ben Cardin, de fapt, incepe direct cu un apel adresat președintelui Donald Trump. În special, lui i se cere sprijinirea eforturilor de contracarare a intervenției „din partea guvernului Rusiei sau a altor jucători străini în activitățile instituțiilor de stat din SUA, precum și în procesele democratice din țară“.
A doua cerere – „sa se faca un apel public catre guvernul rus să retrocedeze Crimeea guvernului Ucrainei, precum și sa renunte in a sprijini violentele din estul Ucrainei din partea separatiștilor“. În acest capitol se spune si despre ocupația și sprijinul separatiștilor din Georgia și Moldova. De asemenea, autorii proiectului cer președintelui să îndemne Moscova să nu-l mai sprijine pe președintele sirian Bashar al-Assad, care continuă „să comită crime de război“.
În plus, proiectul de lege prevede unificarea într-un singur mecanism a tuturor sancțiunilor anti-rusești, și a celor „ucrainene“, și a celor privind infractiunile informatice. Pentru a coordona acest proces, se propune Guvernului SUA înfiintarea unui „Birou de coordonare a sancțiunilor”, care să se implice în coordonarea sancțiunilor cu Uniunea Europeană. De asemenea, se propune să se creeze o altă structură – „Centrul comun național de răspuns la amenințările hibride“, cu sarcina de lupta sistemica împotriva tentativelor Rusiei de a influență SUA. În sfârșit, începând cu 2020, se propune deschiderea accesului la fondul special de 250 milioane dolari destinat statelor vulnerabile la influența Rusiei. 
Primul capitol al documentului se referă și la relațiile SUA cu NATO. În cazul adoptării proiectului de lege va fi interzisă finanțarea de măsuri menite să sprijine eforturile „oricarui reprezentant al guvernului SUA“ de a retrage țara din NATO. Autorii proiectului de lege cer din contra, consolidarea alianței: la fiecare 90 de zile, după consultari cu seful Pentagonului, secretarul de stat american va prezenta comisiilor de specialitate ale Congresului un raport privind amenințările cu care se confruntă NATO, inclusiv răspunsul la noile amenințări și provocări din partea guvernului rus.
De asemenea, este menționata posibilitatea transferului gratuit catre alte țări NATO de armament excedentar – șeful Pentagonului ar trebui să analizeze necesitatea și posibilitatea acestui transfer gratuit in 60 de zile după intrarea legii în vigoare.
În partea economică a proiectului de lege, cea mai importantă cerere este cea a unei interdicții privind operațiunile în SUA și înghețarea activelor celor șapte bănci rusești, care au devenit ținta sancțiunilor, inclusiv Sberbank, VTB, VEB și Promsviazibank. În practică, aceasta va însemna imposibilitatea decontărilor in dolari prin intermediul conturilor corespondente din băncile americane. În plus, textul include o interdicție de facto cu privire la operațiunile cu datoria publică a Rusiei, cu scadență de peste două săptămâni – dar numai cu emisiunile noi, reducand astfel în mare măsură consecințele posibile ale unei astfel de decizii. În plus, proiectul propune extinderea monitorizării încălcării sancțiunilor si asupra activității companiilor de asigurări. Senatorii propun termene de raportare mai reduse pentru punerea în aplicare a sancțiunilor, iar la 60 de zile de la adoptarea legii sa actualizeze „lista Kremlin“, precum și să se ia măsuri concrete pentru a descoperi activele și averea personala a lui Vladimir Putin.
Multa atenție în textul proiectului de lege se acorda problemelor de securitate cibernetică – un subiect care rămâne în centrul atenției în Statele Unite. Proiectul de lege sprijină ideea creării în cadrul Departamentului de Stat a unui birou privind ”spațiul cibernetic și economia digitală”. Autorii propun să se impună sancțiuni împotriva rușilor implicati în „activități malware în spațiul cibernetic“, sa adopte actul privind prevenirea criminalității informatice internaționale, precum și sa se modifice codul penal din SUA, pentru a permite urmărirea penală federala a persoanelor implicate în atacuri asupra infrastructurii critice și a sistemelor legate de alegerile din SUA.
La rândul lor, furnizorii de rețele sociale trebuie să-si asume „responsabilitatea sociala“ si impreuna cu guvernul SUA sa nu permita agitatia si propaganda rusă și străină. Totodata, în Legea privind imigrația și cetățenia se propune includerea definitiei „ingerințelor ilegale în alegerile din Statele Unite”.
Sub această definitie se intelege „comportamentul cetățeanului străin“, care se amesteca în alegeri la toate nivelurile din ordinul unui guvern străin. Suspectii de astfel de interferențe nu vor putea obtine viză SUA.
Al treilea capitol se referă la neproliferarea armelor chimice. Senatorii propun să se facă presiuni asupra autorităților ruse sa nu mai impiedice ONU și Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice sa investigheze cazurile de utilizare a armelor chimice. De asemenea, proiectul de lege conține o inițiativă de „pedepsire a autoritățile ruse pentru producerea și utilizarea armelor chimice“. Necesitatea unor astfel de măsuri este justificată de cazul Skripal, precum și faptul că guvernul rus nu a vrut sau nu a putut să-l convingă pe președintele sirian Bashar al Assad, un aliat al Rusiei, să înceteze utilizarea armelor chimice împotriva populației civile din Siria.
De asemenea, proiectul de lege contine o propunere extrem de dura ca SUA sa abordeze problema recunoașterii Rusiei drept „stat care sponsorizează terorismul”. Pe de o parte, această formulă arată ca o cerere prealabila pentru o campanie în Organizația Națiunilor Unite de excludere a Rusiei din Consiliul de Securitate, pe de altă parte, sub acest steag au fost impuse sancțiunile anti-iraniene din 1983.
Momentan, proiectul de lege privind noile sancțiuni împotriva Rusiei nu pare extrem de dur și nu încearcă să blocheze exporturile de petrol ale Rusiei. Cu toate acestea, este posibil ca astfel de măsuri să poată fi luate în viitor.
