A lăsat afacerile și a decis că trebuie să facă o schimbare pentru orașul său, aceasta este poveste lui Serghei Anastasov, primarul orașului Comrat, cel, care de la alegerea sa în funcția de edil al orașului, a schimbat total fața capitalei UTA Găgăuzia.
Iubesc orașul meu și am vrut să-l schimb
Întrebat de ce a ales să devină primar al orașului deși avea o afacere de success, Anastasov ne-a comunicat că un grup de oamenii, ce doresc binele orașului, i-au propus să devină primar. “Au venit niște persoane la mine, care au zis că avem multe probleme în municipiu și m-au rugat să fiu primar. Atunci eu am acceptat, deoarece iubesc Comratul și vroiam să fac ceva pentru orașul nostru.”
A învățat limba română în 3 luni
Anastasov nu este doar un bun administrator, dar este și un exemplu pentru locuitorii autonomiei găgăuze, după cum o spune chiar el. Asta în condițiile în care a reușit să învețe limba română foarte repede și acum este unul din puținii lideri găgăuzi care poate comunica fluent în limba de stat. “Am învățat limba de stat singur, destul de repede, timp de trei luni. Îi rugam pe prietenii mei să vorbim doar în română și să mă corecteze atunci când este cazul”, spune edilul Comratului.
În doi ani de zile cât alții în douăzeci
De la instalarea în funcție și până la finele anului precedent, primăria municipiului Comrat a atras investiții de peste 120 de milioane de lei moldovenești, bani care au fost investiți în educație, siteme de aprovizionare cu apă și canalizare, dar și reparația drumurilor și trotuarelor cu pavaj. De asemenea au mai fost reparate casa de cultură și chirurgia spitalului municipal. Banii pentru dezvoltare orașului au venit din Uniunea Europeană și Turcia. “În ultimii ani Uniunea Europeană a investit foarte mult, în special prin proiectul SARD”, spune primarul găgăuz.
Mai puțină politică și mai multe acțiuni
Chiar dacă a fost ales primar pe listele Partidului Nostru, condus de Renato Usatîi – partid prorus, antieuropean și pe alocuri românofob – Serghei Anastasov, a lăsat politica deoparte și și-a dat seama că doar datorită unei atitudini corecte poate îmbunătăți viața conaționalilor săi. Așa că acesta a început să aibă o colaborare destul de strânsă cu instituțiile europene și cu localități din România. “Sunte la 30 de km de Uniunea Europeană și ar fi prostesc să nu colaborăm”, conchide Anastasov. Tot el mai amintește despre faptul că municipiul Comrat s-a înfrățit cu două orașe din România: Slănic Moldova și Turda. Întrebat cum văd găgăuzii aceste înfrățiri, Anastasov a declarant că “acum s-a schimbat mentalitatea” și că “mulți găgăuzi sunt împotriva unirii, nu au nimic cu România.”
Relațiile cu România tot mai strânse
Într-o altă ordine de idei, Anastasov ne-a comunicat și despre următoarele proiecte ce urmează să se desfăsoare în Comrat. Mai întâi de toate că, beneficiind de ajutoru autorităților municipiului Galați, urmează să fie restaurate catacombele din oraș, iar în final să fie construit un tunel turistic, unde se va servi mâncare și băuturi tradiționale găgăuzești. De asemenea cu ajutorul Guvernului României urmează să fie construit un nou corp pentru singura instituție de învățământ cu predare în limba română din localitate.
Formarea UTA Găgăuzia nu i-a ajutat prea mult pe găgăuzi
Edilul găgăuz recunoaște că formarea Găgăuziei în 1994 nu a ajutat prea mult la dezvoltarea limbii și culturii găgăuze, dar există o tendință înbucurătoare în ultmii ani. “Formarea autonomiei nu a ajutat prea mult la dezvoltarea limbii și culturii găgăuze, dar trebuie să remarc că odată cu investițiile turcești din regiune, lucrurile s-au schimbat. Au apărut cântăreți, poeți și chiar un prim film în limba găgăuză. Să sperăm că vom reuși să resuscităm cultura noastră”, a declarant Anastasov.
La final Seghei Anastasov și-a arătat speranța că pe viitor vor fi deschise în Găgăuzia mai multe instituții cu predare în limba română și astfel găgăuzii se vor integra mai ușor în societatea moldovenească, astfel încât tendințele secesioniste să dispară.
