Presa, cultura și memoria românească din Ucraina, lovită de un proiect de lege votat de Parlamentul de la Kiev în prima lectură

Documentul propune crearea unei Comisii Naționale pentru Standardele Limbii de Stat și prevede numirea Împuternicitului pentru Apărarea Limbii de Stat. Proiectul de lege a fost votat de 261 de aleși ai poporului.

Prezentând proiectul de lege, parlamentarul Mykola Kneajițki a declarat că acesta a fost coordonat cu normele legilor deja adoptate, în special „Legea Educației” și „Legea privind televiziunea și radiodifuziunea” (împotriva ambelor au protestat etnicii români din Ucraina). Proiectul de lege privind limba ucraineană păstrează intacte cotele în audiovizual: emisiunile în alte limbi decât ucraineana nu pot depăși un anumit procentaj din transmisiunile în direct (10-20%). Proiectul de lege păstrează articolul nr. 7 al Legii Educației, care limitează dreptul la studii în limba maternă, împotrivă căruia au protestat românii din Ucraina, dar și state ca Ungaria, România, Bulgaria etc. Mai mult decât atât, proiectul de lege prevede susținerea testărilor independente după absolvirea școlii de cultură generală doar în limba ucraineană, însă aceasta va avea loc după 2025, fiindcă așa a cerut Comisia de la Veneția – potrivit parlamentatului Mykola Kneajițki.

Legislatorul lasă minoritățile naționale neprotejate

Autorii proiectului de lege privind limba ucraineană au exclus din text o prevedere importantă pentru minoritățile naționale. Așadar, a fost exclus aliniatul: „Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităților lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale”. Acest articol de mare importanță pentru românii din Ucraina este considerat de autorii proiectul de lege fiind unul inutil și speculativ.

Pentru apărarea limbii ucrainene, legislatorul de la Kiev propune numirea de către Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a unui Împuternicit pentru Apărarea Limbii de Stat. Este propusă crearea Comisiei Naționale pentru Standardele Limbii de Stat, care va verifica nivelul de cunoaștere a limbii ucrainene mai ales în cazul persoanelor care vor să obțină cetățenia ucraineană, dețin funcții de stat sau lucrează în instituțiile finanțate de stat. Comisia este un organ colegial.

În urma verificării cunoașterii limbii ucrainene, Centrul de Limba Ucraineană, va elibera un Certificat de Stat fără perioadă de valabilitate. Persoanele care ocupă funcții în instituțiile de stat vor trece obligatoriu un examen de cunoaștere a limbii ucrainene.

O lovitură împotriva publicațiilor românești din Ucraina

O grea lovitură pentru etnicii români din Ucraina este articolul 21 al proiectului de lege privind limba ucraineană, care prevede editarea presei scrise doar în limba de stat. Dacă redacțiile doresc să editeze ziarul sau revista în altă limbă, ei trebuie să traducă integral conținutul articolelor în limba de stat. Așadar, în cel mai bun caz, presa românească scrisă va deveni bilingvă. Art. 21 prevede: „Toate versiunile lingvistice trebuie să apară sub același nume, să corespundă conținutul, volumul și modalitatea de tipar, edițiile trebuie să aibă aceeași numerotație și să fie tipărite în aceeași zi”.

Dacă redacția își dorește să editeze un ziar în limba română integral, de exemplu, aceasta va trebui să garanteze editarea unui ziar cu același nume, dar tradus integral în limba ucraineană, care va putea fi abonat sau cumpărat. În același timp, toate cheltuielile de traducere și de tipar vor fi pe seama editorilor, în caz contrar va fi retrasă licența. Art. 21 prevede, de asemenea, că „în zona distribuirii unui organ de presă trebuie să fie distribuită aceeași ediție în limba ucraineană”.

Vor avea de suferit și editurile, care vor fi obligate să scoată cărți în limba ucraineană în proporție de cel puțin 50% pe parcursul unui an. Însă, legislatorul face unele excepții pentru librăriile și editurile care distribuie cărți în una din limbile oficiale UE, ceea ce nu se referă și la presă.

Evenimente publice doar în limba ucraineană, numele cetățenilor – doar în limba de stat

Articolul 25 al proiectului de lege prevede că evenimentele publice se vor desfășura doar în limba ucraineană. Dacă cineva din participanți la un eveniment public va vorbi într-o altă limbă decât cea ucraineană, organizatorul va asigura traducerea integrală în limba de stat. Este greu de imaginat cum ar putea să se adune românii din Cernăuți, Ismail sau Slatina la bustul lui Mihai Eminescu și să-l omagieze în limba ucraineană!

Articolul 36 al proiectului de lege prevede că numele și prenumele cetățenilor ucraineni vor fi scrise doar în limba de stat, „potrivit regulilor de ortografiere ucraineană”, reprezentanții minorităților naționale vor avea dreptul la transcrierea numelor lor potrivit tradițiilor naționale, dar nu și scrierea în limba de stat potrivit tradiției naționale. Mai mult decât atât, este interzisă traducerea în alte limbi a numelor localităților și a instituțiilor de stat. De exemplu, numele Parlamentului – Rada Supremă a Ucrainei va trebui redată pe teritoriul Ucrainei în alte limbi ca „Verhovna Rada Ukrainî”. Același lucru se referă la numele localităților, inclusiv cele locuite de minorități. Românii din Ucraina ar putea fi lipsiți de dreptul de a păstra numele localității lor în limba maternă.

Proiectul de lege se referă și la anunțuri (afișe) stradale. Acestea trebuie să fie amplasate în formă scrisă doar în limba ucraineană sau în limba ucraineană cu traducere în limba română / altă limbă. Așadar, un primar nu poate pune un anunț la intrarea în primărie doar în limba română, ci în două limbi concomitent sau doar în limba de stat.

Președintele Ucrainei salută adoptarea proiectului de lege în prima lectură

Președintele Petro Poroșenko a salutat adoptarea în prima lectură a proiectului de lege privind limba ucraineană. El a mai spus că dorește să vadă un proiect de lege perfecționat pentru cea de a doua lectură, cu introducerea unor modificări, care vor consolida pozițiile limbii ucrainene, însă, în același timp, vor corespunde standardelor europene de atitudine față de minoritățile naționale, ceea „ce va facilita unitatea și nu dezbinarea națională”, a spus Petro Poroșenko. Ce-i drept, un mesaj asemănător a fost rostit de președinte până și după adoptarea Legea Educației din septembrie 2017. Însă, atunci modernizarea și europenizarea legii nu a urmat, iar declarațiile Președintelui au rămas vorbe deșarte, Poroșenko promulgând Legea Învățământului fără ezitări