Pe 27 ianuarie, în cadrul unui interviu acordat radioului public din Republica Moldova, prim-ministrul Natalia Gavriliță a dezvăluit intenția cabinetului său de a ajusta bugetul de stat pe 2022 și de a majora finanțarea Armatei Naționale (Newsmaker.md, 27 ianuarie). Acest lucru este mai degrabă fără precedent pentru Republica Moldova, care de decenii și-a văzut cheltuielile pentru apărare fie în scădere, fie în stagnare la puțin peste 0,3 la sută din PIB – un nivel care plasează țara la capătul listei când vine vorba de cheltuielile de apărare pe cap de locuitor în Europa. Gavrilita nu a dezvaluit cate fonduri suplimentare vor fi directionate catre Ministerul Apararii.

 

Această evoluție ar părea logică în contextul actualei crize de securitate dintre Rusia și Occident din cauza Ucrainei. Cu toate acestea, Gavrilița a justificat cu atenție cheltuielile suplimentare pentru apărare prin nevoia „de a crea condiții bune pentru soldați”, astfel încât Moldova „să îmbunătățească condițiile cazărmii militare, organizarea forțelor armate și să se pregătească pentru potențiale riscuri”. Ultimul element din lista declarată pare să sugereze anxietatea guvernului față de criza regională care domină în prezent agenda europeană, care pune și presiune asupra propriei securități a Republicii Moldova, având în vedere contingentul de trupe ruse care este staționat în regiunea separatistă transnistreană a țării. Cu toate acestea, o examinare mai amănunțită a acțiunilor actualei administrații sugerează că criza de securitate declanșată de Moscova nu este probabil tratată ca o preocupare majoră la Chișinău.

Sesiunea din 31 ianuarie a Consiliului Suprem de Securitate, convocată de președintele Maia Sandu, s-a concentrat în special pe stabilitatea macroeconomică și financiară, în timp ce comunicatul de presă limitat al administrației prezidențiale despre eveniment se referă doar la unele riscuri nespecificate pentru 2022 ca țintă a discuțiilor (Presedinte). .md, 31 ianuarie). În pofida faptului că mobilizarea a peste 100.000 de militari de către Rusia la granița cu Ucraina, precum și ultimatumurile Moscovei către Occident au condus de săptămâni întregi titluri în întreaga lume, subiectul este aproape inexistent în comunicarea publică a autorităților în funcție de la Chișinău. Această discrepanță este atât de puternică încât concluzia cea mai probabilă este că guvernul Republicii Moldova și Președintele trebuie să încerce să evite acest subiect în mod deliberat.

De fapt, interogarea insistentă din partea jurnaliştilor este singurul factor care motivează autorităţile să spună ceva despre criza de securitate europeană în curs. Asta în ciuda faptului că Moldova este afectată direct și semnificativ de ultimatumurile rusești către comunitatea euro-atlantică (vezi EDM, 2 decembrie 2021 și 18 ianuarie 2022). Dacă Occidentul ar accepta cererile Rusiei, ar bloca complet cooperarea militară a Moldovei cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), inclusiv activitățile sale militare bilaterale cu membri NATO precum Statele Unite sau România, care sunt cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova în acest domeniu. Cel mai probabil, acest lucru ar degrada și mai mult pregătirea de apărare a Moldovei, transformând Armata Națională într-o instituție pur simbolică, cu o capacitate reală de luptă redusă. Când a fost presat de jurnalişti să-şi dea o opinie despre criza din jurul Ucrainei şi despre modul în care aceasta ar putea afecta Moldova, preşedintele Sandu a recunoscut că Moldova este vulnerabilă la efectele potenţiale ale crizei dacă escaladează într-o agresiune interstatală. Ea a comunicat că autoritățile au lucrat pentru a construi protocoale care să facă față diferitelor scenarii conexe (Disinfo.md, 27 ianuarie). Cu toate acestea, în declarațiile și interviurile sale publice, Sandu s-a bazat pe un set de fraze care, aparent, sunt de așteptat să sune neutre și să evite declanșarea iritației Rusiei. Setul standard de răspunsuri al președintelui a inclus speranțe către o soluție diplomatică, precum și expresia că „Moldova este o țară pașnică și nu reprezintă o amenințare pentru nicio altă țară” (Moldova.europalibera.org, 28 ianuarie). Orice referire directă la Rusia este exclusă cu totul din declarațiile publice ale autorităților.

S-ar putea argumenta că, poate, aceasta reprezintă o strategie conștientă aleasă de guvernul Gavriliță, în tandem cu administrația prezidențială, pentru a face față crizei de securitate declanșate de Rusia în Europa și efectele acesteia asupra Moldovei. Adică, să vorbesc încet, evitând orice referire la Rusia, în timp ce lucrăm în liniște pentru a întări legăturile Moldovei cu partenerii săi occidentali și a pregăti țara pentru scenarii care implică răspândirea unei escalade militare în Ucraina. Creșterea anunțată, deși nespecificată, a cheltuielilor pentru apărare s-ar califica cu siguranță ca parte a unei astfel de strategii. Cu toate acestea, nu au fost înregistrate alte acțiuni vizibile public, ceea ce sugerează că autoritățile nu percep cu adevărat riscurile ca fiind grave și nu iau măsuri concrete de pregătire. Alternativ, autoritățile se tem să ia orice pregătire defensive de teamă să nu declanșeze iritația Rusiei.

Ministerul Apărării a postat actualizări de rutină sau referințe pe site-ul său la activitățile de instruire planificate pentru 2022 (Army.md, 20 ianuarie). Dar niciuna dintre aceste postări nu indică faptul că a investit eforturi reale în pregătirea pentru un scenariu cel mai rău; și nu are sens să desfășoare antrenament suplimentar, intensificat și personalizat în secret. Având în vedere starea proastă a contrainformațiilor din Moldova, informațiile militare ruse vor afla cu siguranță despre astfel de activități. În timp ce, conștientizarea populației că au loc pregătiri, s-ar fi înregistrat bine publicului, transmiterea mesajului că guvernul face ceva dincolo de declarații generale și confuze.

Singura activitate de fond a fost remarcată pe frontul diplomatic. Răspunsul NATO la ultimatumul Rusiei, care conținea o solicitare de a opri orice cooperare militară cu țările post-sovietice, a inclus o contracerere ca Rusia să își retragă forțele militare din Georgia, Moldova și Ucraina. Acesta a fost precedat de vizita ministrului de externe Nicu Popescu la Bruxelles, unde a avut întrevederi cu înalți oficiali ai NATO și ai Uniunii Europene. Popescu ar fi discutat, printre alte aspecte, despre criza în curs cu Rusia și cooperarea Moldovei cu Alianța Nord-Atlantică (Newsmaker.md, 24 ianuarie). Momentul vizitei, precum și faptul că Moldova nu ar fi fost inclusă în răspunsul NATO fără acordul Chișinăului, sugerează că cel puțin unii membri ai cabinetului încearcă să compenseze lipsa unei strategii guvernamentale.