Guvernul Partidului Acțiunii și Solidarității (PAS) din Moldova se confruntă cu cea mai mare disidență populară în timpul mandatului său, mii de oameni s-au adunat în ultimele zile pentru a protesta în fața parlamentului și a clădirii administrației prezidențiale. Aceste proteste sunt aparent o provocare formidabilă pentru supraviețuirea guvernării pro-europene PAS. Protestatarii au montat chiar corturi în fața parlamentului, care are vedere la Palatul Prezidențial, oferind protestatarilor un avantaj strategic în asediul ambelor instituții. Protestatarii au fost mobilizați de oligarhul fugar Ilan Shor, care a primit un mandat de arestare de către autoritățile moldovenești pentru rolul său într-o schemă de fraudă bancară de un miliard de dolari. El se ascunde în Israel. Într-adevăr, Shor plătește pentru protestatari costurile de transport în capitală, hrana lor zilnică și organizarea protestelor, corupând cetățenii strânși din punct de vedere economic să-și vândă sprijinul (Ziarulnational.md, 23 septembrie; Newsmaker.md, 25 septembrie; Newsmaker). .md, 25 septembrie).
Protestatarii au fost incitați mai ales de prețul în creștere al gazelor naturale rusești și de impactul consecvent asupra prețurilor la energie electrică, rata anuală a inflației a atins 34 la sută în august 2022 (Infotag.md, 9 septembrie). Aceste proteste sunt în mod clar un eveniment artificial, orchestrat de politicile energetice adaptate ale Federației Ruse față de guvernul PAS, în tandem cu reprezentanții săi politici locali, cum ar fi Partidul Shor și blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor, care au obținut locuri în parlament împreună cu PAS-ul majoritar. Funcția acestor împuterniciri locali este de a transfera vina pentru efectele politicilor rusești privind gazele asupra Chișinăului, atribuindu-l PAS, construind astfel percepții politice favorabile Rusiei și antagoniste guvernului în exercițiu. În consecință, scopul protestelor este de a declanșa alegeri parlamentare anticipate și de a readuce la putere împuterniciții locali pe care Rusia îi controlează în Moldova. Cu puțin timp înainte de începerea protestelor, câțiva membri ai Partidului Shor, împreună cu membrul Partidului Socialiștilor Constantin Staris – unul dintre liderii informali ai protestului – au vizitat Moscova, întâlnindu-se, printre alții, cu Leonid Slutsky, președintele comitetului Dumei de Stat a Rusiei pentru afaceri internaţionale (Tvrmoldova.md, 10 septembrie). Cu toate acestea, deși aceste proteste pot oferi o presiune politică semnificativă asupra guvernului Republicii Moldova, este puțin probabil să reprezinte cea mai mare provocare la adresa suveranității politice a Moldovei.
O amenințare mai puțin vizibilă – dar mult mai puternică decât protestele în curs – cu potențialul atac al Moscovei asupra suveranității Chișinăului este evidentă în regiunea Găgăuzia a Moldovei. Regiunea este în general ignorată de guvernul Republicii Moldova, fiind lăsată în seama diverselor organizații internaționale și de asistență care activează în Republica Moldova care lucrează pe probleme de autonomie locală și minorități etnice. Ambasada Rusiei în Moldova este, de asemenea, extrem de activă în Găgăuzia, alături de alte câteva regiuni (potențial) pro-ruse, inclusiv Transnistria, Taraclia și municipiul Bălți. Vizita recentă a Președintelui Republicii Moldova Maia Sandu în Găgăuzia a dezvăluit un set de probleme critice în regiune, precum și o elită politică locală ferm pro-rusă și anti-europeană.
În timpul întâlnirii cu membrii adunării populare găgăuze, care a durat două ore, Sandu s-a confruntat cu multiple atacuri verbale agresive (YouTube, 2 septembrie). Majoritatea deputaților i-au cerut să meargă la Moscova pentru a se împrieteni cu conducerea Rusiei și pentru a obține în schimb gaze naturale ieftine. O solicitare revelatoare a președintelui adunării populare locale a inclus o anchetă dacă autoritățile moldovenești vor permite tranzitul gazului rusesc ieftin doar în regiunea Găgăuzia. Reprezentanții legislativi locali au dat de înțeles că au un acord preliminar cu Rusia și au nevoie doar de aprobarea Chișinăului. Nu întâmplător, Shor a făcut o declarație similară în timpul discursului său video către protestatari, susținând că Rusia este gata să furnizeze gaze mai ieftine pentru cartierul Orhei, de unde provin majoritatea susținătorilor săi, făcând referire la rusul Leonid Slutsky (Tvrmoldova.md, 16 septembrie) .
Într-adevăr, aceasta face parte din complotul rusesc împotriva guvernului pro-european în exercițiu din Moldova. Kremlinul înțelege că promisiunile făcute Găgăuziei și Shor nu se vor îndeplini, întrucât Moscova se așteaptă ca autoritățile moldovenești să refuze tratamentul selectiv al Rusiei. Cu toate acestea, generează așteptări și contribuie la jocul de vina pe care Kremlinul l-a jucat împotriva guvernului PAS, încercând să-l facă singurul responsabil pentru deteriorarea economică bruscă a Republicii Moldova.
Deputații găgăuzi – printre altele – au susținut că, dacă Sandu îi va întreba pe cei din Găgăuzia dacă sunt mulțumiți că Moldova devine stat candidat la UE, atunci 90 la sută vor răspunde negativ. Răspunsul prompt al Președintelui Republicii Moldova că acest lucru se datorează propagandei predominante pro-ruse în regiune, inclusiv cu eforturile deputaților prezenți la întâlnire, nu au făcut mare lucru pentru a atenua această convingere. Interlocutorii ei s-au plâns că guvernul moldovean ar fi trebuit să se consulte cu ei înainte de a depune candidatura și au insistat ca Moldova să rămână „neutră”. Deputații au susținut că „oamenii noștri nu sunt pregătiți să demonstreze solidaritatea cu Ucraina… astfel încât copiii noștri să înghețe iarna”. Ei au insistat că „dacă vrei ca găgăuzii să te susțină… ar trebui să înțelegi prietenia noastră cu Rusia”. Interlocutorii lui Sandu și-au clarificat poziția, afirmând că atunci când „prietenii noștri ruși ne vizitează, ei spun „iubești Rusia mai mult decât pe tine însuți”” (YouTube, 2 septembrie).
Pe lângă subiectul împrietenării cu Rusia și renunțării la solidaritatea cu Ucraina, deputații găgăuzi au cerut mai multă putere și autonomie pentru regiune. Aceștia au cerut strategic cinci locuri permanente în parlamentul național (din 101) și au cerut Găgăuzia să aibă o agenție fiscală independentă. Declarațiile deputaților locali au fost dominate de expresii precum „pământul nostru”, „Găgăuzia noastră” și „vecinii noștri moldoveni”, relevând o puternică detașare politică față de Moldova și o perspectivă separatistă incipientă. Semnalele transmise de interlocutorii lui Sandu au relevat semne corespunzătoare condițiilor care cresc riscul minorităților de a se radicaliza și de a urmări separatismul în Moldova (Journals.sagepub.com, septembrie 2007; Cambridge.org, 5 iulie 2015). Având în vedere comportamentul agresiv al deputaților, Sandu a închis ședința înainte de a răspunde la unele dintre întrebările economice mai moderate.
Găgăuzia a acumulat un set de condiții – la nivel politic și social – care o fac cu adevărat Crimeea Moldovei. În februarie 2014, de exemplu, Găgăuzia a organizat, cu bani de la afacerile legate de Rusia, un referendum prin care optează pentru aderarea la uniunea vamală a Rusiei (98%) și respingea integrarea în UE (97%) (Radio Free Europe/Radio Liberty, 3 februarie 2014). ). Dacă Chișinăul nu învață lecțiile Kievului și nu blochează cu hotărâre canalele de influență rusești în Moldova, este probabil să se confrunte cu un front comun invincibil între oligarhii fugari, care operează ca mandatari ai Moscovei, și elita locală pro-rusă găgăuză.
