Suntem convinși că UE este proiectul strategic care poate transforma esențial societatea, economia și statul Republicii Moldova, oferindu-le cetățenilor săi o șansa istorică de a se reuni liber în spațiul civilizațional european. O șansă pe care nu o putem rata. Cu atât mai mult este esențial să urmărim instituirea unor mecanisme riguroase de monitorizare a modului în care sunt folosite resursele alocate de Uniunea Europeană pentru consolidarea statului și rezilienței în Republica Moldova, alte finanțări de sprijin prevăzute sub formă de granturi și credite în anii 2021-2022.
Asistența externă este binevenită și necesară pentru democrațiile emergente din Estul Europei, inclusiv pentru depășirea situațiilor de criză prin care trece astăzi Republica Moldova. Ne aliniem îngrijorărilor exprimate de partenerii pentru dezvoltare europeni și americani cu privire la impactul socio-economic produs de creșterea prețurilor la gazele naturale, inflația galopantă și creșterea costurilor de viață și credem cu tărie că utilizarea asistenței externe trebuie să fie supusă unor monitorizări riguroase. Totodată, dorim să atragem atenția partenerilor noștri externi asupra unor riscuri majore dacă nu vor exista condiționalități ușor de verificat și modalități credibile de evaluare.
Menționăm că Raportul Special al Curții Europene de Conturi din 2016 susținea că asistența UE oferită RM a fost ”parțial eficace între 2007-2015”[1] pentru că sfera de aplicare și programarea în timp a unor proiecte nu au fost bine coordonate cu programele de sprijin bugetar, iar lipsa de voință politică și alți factori externi au făcut ca rezultatele să nu fie sustenabile”. La fel, raportul de audit constata că, ”ajutorul UE a contribuit doar parțial la consolidarea administrației publice, și că sistemul de control al finanțelor publice nu este certificat de serviciile UE; sprijinul bugetar a constitut principala modalitate utilizată pentru acordarea ajutorului, reprezentând cca trei sferturi din totalul asistenței vărsate de UE (2007-2015) Republicii Moldova”[2].
Ne exprimăm îngrijorarea de faptul că până astăzi Comisia Europeană nu a debursat decât o sumă modică din sprijinul de 600 de milioane de euro anunțat în iulie 2021, pentru susținerea dezvoltării economice. Nu este clar nici în ce măsură asistența totală de cca 695 mln euro, promisă la 5 aprilie 2022 de circa 30 de parteneri pentru dezvoltare în cadrul conferinței de la Berlin (Platforma de sprijin ”Support Moldova”) este utilizată în acest moment pentru scopurile propuse – gestionarea crizei refugiaților, șocul prețurilor la energie și criza economică generată de pandemie în Republica Moldova. Nu excludem că reținerea debursărilor este cauzată de lipsa capacităților de a prezenta proiecte concrete pentru a fi finanțate.
Oficiali ai Uniunii Europene au declarat repetat că autoritățile vor aplica condiționalități mai stricte de monitorizare și evaluare a utilizării acestei asistențe, iar exigențele ridicate de Comisia Europeană pentru ca Republica Moldova să se califice pentru deschiderea negocierilor de aderare sunt foarte complexe. Totuși, anumite volume de asistență externă nu au atașate condițiile în care au fost atribuite, iar astfel unii cetățeni pot crede că asistența este oferită de dragul partidului aflat la guvernare, un risc pe care nu ar trebui să-l subestimeze nimeni, cu atât mai mult partenerii europeni, pentru că puterea totală corupe în mod total.
Noi credem că buna îndeplinire a condiționalităților europene trebuie să conducă la crearea de consens în societate, la ridicarea calității dialogului între putere și opoziție, ca element necesar de transformare a Republicii Moldova într-un stat cu adevărat european. Un mecanism inclusiv, ferit de partizanatele politice ostile democrației, este esențial la crearea unui spațiu de sinergie și guvernare transparentă. Este imperativ în acest moment ca Uniunea Europeană să se detașeze radical de orice politici și inițiative care nu au fost consultate în mod adecvat conform legislației existente în Republica Moldova (așa-zisa reformă a sistemului instituțiilor superioare de învățământ și cercetării este dezamăgitoare!)
Salutăm vizita recentă a procurorului-șef european, Laura Codruța Kövesi, la Chișinău pentru a preîntâmpina fraudarea unor resurse din asistența promisă de Uniunea Europeană, prevenind abuzuri, nereguli, care ar putea să ne coste perspectiva de aderare[3]. Este bine cunoscut faptul că sprijinul bugetar presupune un transfer de fonduri către țara parteneră sub rezerva respectării de către aceasta a condițiilor convenite pentru efectuarea plății. Respectarea acestor cerințe constituie o condiție esențială pentru acordarea de sprijin bugetar (principiu cunoscut sub numele de „condiționalitate”). Dacă sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate, se efectuează plata unor tranșe fixe. În plus, există tranșe variabile a căror plată depinde de înregistrarea anumitor progrese în raport cu o serie de condiții specificate.
Cu referință la cele menționate, membrii CUB consideră esențial să declare următoarele:
1.Republica Moldova trebuie să aplice imperativ principiul transparenței și răspunderii (accountability) pentru folosirea corectă a banilor din asistența internațională pentru dezvoltare.
2. Considerăm necesar ca autoritățile naționale să ofere publicului informații exacte și complete despre modul în care condiționalitățile aplicate Republicii Moldova de către Uniunea Europeană sunt implementate, oferind cetățenilor săi posibilitatea de a verifica măsurile și răspunsurile luate de către guvernul central în vederea atingerii obiectivelor de aderare.
3. Este imperativ ca guvernul să răspundă atât în fața UE (autorităților politice și contribuabililor europeni), cât și în fața cetățenilor moldoveni asupra modului în care folosește asistența primită, fiind responsabilă și transparentă pentru a răspunde exigenței de europenizare și democrație.
4. Cerem partenerilor europeni vigilență maximă, reguli stricte și monitorizare extinsă a procesului de achiziții de resurse energetice din surse externe pentru Republica Moldova. Imensa criză care se apropie rapid nu va ierta niciun fel de ambiguități, complicități ori abordări ”business as usual”.
5. Evaluarea progresului în utilizarea sprijinului acordat de Uniunea Europeană trebuie să fie accesibil cetățenilor și societății civile într-un mod cât mai transparent, deschis și exhaustiv, evitând situațiile incredibile în care monitorizările sunt rezolvate prin structuri afiliate politic (co-opted ”proxies”).
14 iulie, 2022
Semnatarii declarației, după cum urmează:
1. Valentina Casian, Primar al orașului Strășeni
2. Igor Klipii, SciPol, Ex-Ambasador al RM în Lituania
3. Igor Munteanu, dr. SciPol, conferențiar, Ex-Ambasador al RM în SUA
4. Veaceslav Ioniță, dr. economie, conferențiar universitar
5. Vasile Bumacov, Prof. Universitar, dr. Ing., Ex-Ambasador al RM în Japonia
6. Ion Bulgac, student, lider al Platformei Dezbateri Universitare
7. Cristina Țărnă, Avocat, expert în politici anticorupție
8. Aurelia Peru, dr. comunicare, profesor universitar
9. Eduard Bulgac, MA în business și științe agricole, antreprenor
10. Vitalie Ponomariov, MA în istorie/RI/SciPol, lector universitar
11. Inna Vârtosu, dr, Drept european
12. Ion Marina, dr. medicină, șef secție
13. Tudor Golub, Master în management și economie
14. Anatol Țăranu, dr. istorie, Ex-Ambasador al RM în Rusia
15. Constantin Șchiopu, dr. hab. ped., profesor universitar, MA în arte
16. Dorina Roșca, dr, Științe Sociale, lector universitar
17. Rodica Gramma, dr filozofie, conferențiar universitar
18. Ana Niculiță, MA în Management și Economie, politici de sănătate
19. Valentina Nour, Politici Educație, Direcția educație publică, Călărași
20. Octavian Cirimpei, dr șiințe medicale, conferențiar, Secția arsuri/intervenții chirurgicale
21. Violeta Botezatu, Artistă de teatru, Soprană-Mezzasoprană (lirică, jazz, folk), Pianistă
22. Ion Arseni Ciobanu, dr Medic, Șef de secție, Spitalul din Căușeni.
23. Daniela Preașcă, MA Economie, Manager proiecte europene.
24. George Balan, MA, Studii securitate
25. Igor Boțan, Dr, Științe reale, cercetător politic
Declarația poate fi semnată și de alți cetățeni care sprijină acest deziderat. Mesajele de adeziune pot fi trimise pe adresa următoare : [email protected]
