La inițiativa Consiliului Europei, reprezentanți ai autorităților locale și centrale din Republica Moldova, experți naționali și internaționali s-au reunit la Chișinău la 13 octombrie, în cadrul unei mese rotunde cu genericul „Mecanismele de consultare și consolidare a dialogului între administrația publică centrală și cea locală”.
Prezent la eveniment, directorul Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Rafael Benitez, a declarat că obiectivul principal al consolidării dialogului instituționalizat dintre APL și APC este de a îmbunătăți calitatea guvernării la nivel local. „Consultarea trebuie să fie de așa natură încât autoritățile publice locale să poată exercita influență asupra deciziilor care se iau la nivel central și le vizează activitatea.”
Președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), primară de Selemet, Cimișlia, Tatiana Badan, a explicat că dialogul instituționalizat este unul dintre cele mai importante subiecte ce vizează democrația locală și reprezintă soluția în vederea implementării reformelor asumate de către Guvern în parcursul european al Republicii Moldova, dar și a respectării angajamentelor asumate în relația cu Consiliului Europei. „Respectarea drepturilor omului și asigurarea dialogului instituționalizat dintre puterea centrală și cea locală sunt elementele care ne vor ajuta să avansăm. Noi suntem partenerii puterii centrale, avem experiența și expertiza necesară pentru a oferi soluții viabile la multitudinea de probleme acumulate în domeniul administrației locale.”
Președinta CALM a explicat că în lipsa acestui dialog au de suferit cetățenii și democrația locală. „Iată de ce ne dorim ca acest mecanism să fie unul instituționalizat, nu mimat”, a punctat Tatiana Badan.
Secretara generală adjunctă a Guvernului, Svetlana Țurcanu, a mulțumit Consiliului Europei pentru tot suportul acordat Republicii Moldova și a prezentat mai multe acțiuni ale Executivului în vederea consolidării dialogului dintre APC și APL, printre acestea fiind: revigorarea Comisiei Paritare care nu a activat mai bine de 8 ani; dialogul prin intermediul reprezentanților Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat; dialogul pe platformele online; ședințele Guvernului în teritoriu, vizitele miniștrilor și deputaților în teritoriu etc.
Potrivit aleșilor locali, la ședințele Guvernului în teritoriu, în mare parte, nu sunt invitați primarii, iar printre subiectele abordate de Executiv, de cele mai multe ori lipsesc cele pe care autoritățile publice locale le semnalează ca importante.
Un alt exemplu al lipsei consultărilor și dialogului a fost în contextul în care reprezentanții autorităților publice centrale au anunțat că în următoarele zile va fi prezentat conceptul strategiei de reformă a administrației publice. „Deși noi trebuia să facem parte din grupul de lucru care a elaborat acest concept, acesta ni se propune spre consultare când nu mai poți schimba mare lucru”, au explicat aleșii locali.
În a doua parte a evenimentului, un grup de experți naționali și internaționali au prezentat rezultatele unui studiu privind mecanismele de consultare a APL de către guvernarea centrală. Unele dintre concluziile experților a fost că dialogul dintre APL și APC a fost restabilit totuși, dezbaterile /audierile publice nu sunt organizate pentru toate proiectele care vizează activitatea APL; nu este activ niciun grup de lucru sau platformă de dialog între CALM/APL – Ministerul Finanțelor. O altă concluzie a experților este că construcția unui mecanism funcțional de consultare ar aduce beneficii tuturor părților.
Primarul municipiului Chișinău, vicepreședinte al CALM, Ion Ceban, a salutat inițiativa Consiliului Europei de a organiza acest eveniment la Chișinău și a subliniat faptul că actualul cadru juridic permite existența consultărilor dintre APL și APC. Totuși, pentru ca acestea să aibă loc este nevoie de voință politică. Astăzi nimeni dintre primari nu știe cum va acoperi cheltuielile pentru întreținerea instituțiilor publice. Sunt mai multe probleme stringente la care nu avem răspuns din cauza lipsei acestui dialog”, a declarat edilul de Chișinău.
Deputatul Vitalie Jacot a menționat că reprezentanții Executivului și Legislativului depun eforturi pentru a schimba lucrurile la acest capitol. „Ani de zile aceste procese au stagnat și noi încercăm să le reanimăm.”
Potrivit directorului executiv al Rețelei Asociațiilor de Autorități Locale din Sud-Estul Europei (NALAS), Kelmen Zajadi, pentru ca visul european să devină realitate, este bine să se înțeleagă cum funcționează acest dialog. „APL este parte a guvernării și acestea nu trebuie să fie confundate cu societatea civilă. Consultările trebuie să înceapă cât mai devreme, atunci când se discută ideile, nu când deja cineva a elaborat conceptul.”
Directorul executiv al CALM Viorel Furdui a subliniat faptul că în Republica Moldova s-au înregistrat progrese în domeniul consolidării democrației și autonomiei locale atunci când guvernările înțelegeau importanța acestui proces și a dialogului instituționalizat. „Mai mulți primari au parcurs sute de km pentru a fi la acest eveniment, dar dacă ne uităm câți dintre reprezentanții autorităților publice centrale au dat curs invitației Consiliului Europei, ne vom da seama de importanța acestui dialog pentru mulți dintre ei.”
În cadrul mesei rotunde au fost prezentate mai multe bune practici din alte țări europene ce vizează consultarea și consolidarea dialogului.
Experții naționali și internaționali au venit cu mai multe recomandări pentru puterea centrală în vederea consolidării dialogului instituționalizat dintre APL și APC, printre acestea fiind:
– Posibilitatea CALM de a participa în calitate de observator la ședințele Secretarilor de stat;
– Participarea CALM la reuniunile interministeriale;
– Crearea unui mecanism de contestare a actelor;
– Desemnarea persoanelor responsabile din instituțiile centrale ale statului de relația cu CALM etc.
Evenimentul a fost organizat de către Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, în cadrul proiectului „Consolidarea culturii de dialog și a guvernării locale deschise și etice în Republica Moldova”, (martie 2022-martie 2024) care sprijină autoritățile locale și centrale în realizarea acestor angajamente. Proiectul are drept scop consolidarea dialogului dintre autoritățile locale și centrale și sprijinirea îmbunătățirii calității guvernării locale prin integritate, prevenirea corupției, guvernare deschisă, etică publică și egalitate de gen la nivel local. Acest efort dublu contribuie la îmbunătățirea calității democrației locale și la asigurarea faptului că cetățenii Republicii Moldova beneficiază de politici și practici locale care sunt etice, corecte, incluzive și deschise.
