Am intrat în campanie electorală și, respectiv, deja asistăm la o adevărată paradă de măsurări sociologice pe care unii le numesc și sondaje. Indiferent cum arată aceste rezultate ele vor fi contestate. Pentru că viața politică este sensibilă la ierarhii, iar interesele concurenților electorale sunt concurente.
Cu toate acestea, simt nevoia unor precizări legate de ultimele sondaje sociologice. Și nu pentru că ele ar fi în mod necesar trucate, ori neadevărate, ci pentru că interpretarea rezultatelor lor ar trebui să fie făcută cu aceiași rigoare metodologică ca și colectarea datelor sociale. Observăm astfel că sunt date și rezultate, iar interpretările sunt extrem de superficiale. Casele de sondaje produc date noi, însă foarte puțini știu cum să le explice, astfel încât aceste distorsionări afectează grav percepția realităților sociale și politice. La mijloc sunt, în opinia mea, 5 factori care modifică și deformează rezultatele unor sondajepublice
Cinci probleme majore în determinarea preferințelor de vot ale moldovenilor
NB: Pentru cei supra-grăbiți, rog săriți peste metodologie direct la concluzia finală.
Pentru cei cu mai multă răbdare menționez următoarele:
Rezultatele sondajelor sunt influențate de mai mulți factori și circumstanțe, ignorarea cărora poate afecta esențial datele care reflectă preferințele măsurate pe teren. Există cel puțin 5 probleme care influențează rezultatele unui sondaj.
1. Problema persoanelor care nu doresc să participe la sondaje
Nu prea se discută public acest aspect, dar casele de sondaje se confruntă cu o problemă gravă legată de nedorința cetățenilor de a răspunde la întrebări. Rata de răspuns oscilează între 40-60%, iar în unele cazuri, răspunsurile colectate sunt mai puține de 40% dintre cei chestionați. Astfel, la ultimul sondaj de opinie prezentat la 9.06.21 de către Asociația WatchDog (produs de CBS-AXA), rata de răspuns a fost de 60%, adică din 2000 persoane chestionate, 800 nu au dorit să răspundă. Recordul absolut în non-răspunsuri aparține însă sondajului efectuat la începutul anului 2021 de către IRI (produs de Magenta Consulting), în care rata de răspuns a fost de numai 9%. Altfel spus, din 100 persoane doar 9 au dorit să răspundă la întrebările operatorilor. Ce gândesc restul? Care sunt preferințele lor de vot? Din fericire pentru noi, la ultimul sondaj CBS-AXA, peste 190 persoane au răspuns parțial, apoi au întrerupt discuția inițiată la telefon. Din aceste crâmpeie am reușit totuși să stabilim care sunt preferințele politice cel puțin pentru un număr restrâns de persoane care refuză să participe la sondaje. Analiza răspunsurilor lor arată că preferințele lor sunt radical diferite de cei care răspund în sondaje.
2. Problema persoanelor fără opțiune de vot
La fiecare sondaj efectuat în RM există cca 20-30% respondenți, care nu au o opțiune clar formulată de vot. Am avut și cazuri când ponderea persoanelor fără opțiune de vot a depășit rata de 50%. Companiile de sondaje extrapolează aceste date, presupunând că preferințele celor ”fără opțiune de vot” coincid cu ale celor care și-au formulat deja o anumită opțiune. Eronat. Analiza datelor disponibile arată că această practică este falsă și contribuie la denaturarea rezultatelor. Involuntar, bazându-se pe o ipoteză eronată, casele de sondaje falsifică astfel și manipulează opinia publică. În baza câtorva întrebări (2-3) suplimentare, putem ușor stabili care sunt preferințele celor care nu și-au exprimat o opinie de vot. În urma analizei materialului brut prelucrat de mine pot spune că și în acest caz, preferințele politice ale celor fără opțiune de vot, deferă de cele exprimate și reflectate în sondaje. Menționez că am realizat pe parcursul ultimilor 15 ani zeci de sondaje cu specific economic. În cazul acestor sondaje ponderea persoanelor care nu răspund este de numai 0,1%-3%. De regulă, avem peste 99% rata de răspunsuri directe pentru că întrebările social-economice sunt considerate a fi mai ”oneste” cu agenda individului chestionat, în timp ce întrebările politice generează o rată mult mai redusă de răspunsuri, respondenții considerându-le ”sensibile”.
Recomandare: companiile de sondaje trebuie să publice doar rezultatele sondajelor, fără redistribuirea eronată a votului celor indeciși.
3. Problema calibrării
Sondajele de opinii sunt făcute pe baza unor eșantioane statistice, care reflectă structura demografică și ocupațională a populației. Totuși, prezența la vot diferă esențial de structura demografică a populației. Astfel, la ultimele alegeri prezidențiale în turul II tinerii din țară au avut o prezență de numai 51% în timp ce persoanele în etate au avut o prezență de 77% la urna de vot. De fiecare dată când am avut posibilitatea să comand un sondaj de opinie reprezentativ, am rugat compania executoare să-mi facă 2 calibrări: (1) una ”științifică” – după structura populației și (2) conformă prezenței reale la vot din ultimele scrutine. În mod ușor prognozabil, datele obținute pe baza acestor metode se deosebesc cardinal.
Recomandare: Companiile de sondaje trebuie să publice două rezultate, cele conform structurii populației și cele conform prezenței reale la vot.
4. Disciplina alegătorilor
La prezentarea rezultatelor unor noi sondaje se prezumă că prezența la vot a cetățenilor va fi de 100%. Evident, casele de sondaje pot extrage și prezenta rezultatele celor care declară că vor veni la vot. În acest caz v-om avea alte rezultate, însă aceste rezultate vor fi o probabilitate slabă. Trebuie să luăm în considerație diferența între intenția de vot și votul propriu zis, mai ales în contextul în care votul diasporei a devenit foarte influent în procesul electoral din RM.
5. Votul din Diasporă și Stânga Nistrului
Analiza ultimilor 10 scrutine arată clar că votul din Diasporă și din Stânga Nistrului se deosebește cardinal de votul celor aflați în Moldova.
Spre exemplu – cei din diasporă participă mult mai activ la alegerile prezidențiale și sunt mai pasivi la cele parlamentare, iar cei din țară din contra sunt mai activi la alegerile parlamentare și mai pasivi la cele prezidențiale.
Cât privește preferințele politice ele sunt extrem de clar diferite față de preferințele politice ale celor din țară.
Deci când dorim să aflăm preferințele de vot ale alegătorului moldovean trebuie la datele obține de sondaje să aplicăm cel puțin 5 coeficienți de ajustare.
Iar formula de calcul privind rezultatele fiecărei formațiuni politice în formă simplificată se prezintă astfel:
Unde, V – preferințele de vot exprimate pentru un anumit partid, k – coeficient de ajustare, S – voturile exprimate pentru un partid în sondaj.
Și să nu uităm că atunci când se prezintă datele vorbim de preferințele alegătorilor la ziua respectivă, iar în campanie preferințele nu cardinal dar se schimbă.
Așa că evitați să extrapolați eronat datele din sondaje și analize la rezultatele din alegeri.
Din sondajul prezentat recent de Watch Dog se observă o preferință clară a alegătorilor pentru 5 partide politice
La 9 iunie 2021 Asociația Watch Dog a prezentat un sondaj de opinii realizat de CBX-AXA. Am considerat util să analizez aceste date ținând cont de 3 factori:
1. Preferințele politice ale celor fără opțiuni de vot. A fost relativ ușor, deoarece din mai multe sondaje, prin intermediul unor întrebări politice am determinat profilul celui care încă nu și-a formulat preferința de vot.
2. Preferințele de vot ale diasporei și rata lor de participare la alegeri. Am estimat acești doi indicatori în baza ultimilor zece scrutine. S-a conturat un tablou mai mult sau mai puțin clar.
3. Prezența la vot în interiorul țării. Am estimat-o la 67% și am diferențiat-o între cei cu opțiune de vot și fără opțiune de vot.
Nu am luat în calcul doi factori importanți: calibrarea după structura populației și preferințele politice ale celor, care refuză să participe la sondaje. Dar acești doi coeficienți sunt parțial compensați de precedenții coeficienți. Dar în viitor planific să am un tablou mai clar a celor care refuză să participe la sondaje.
În rezultat se vede clar că opțiunile de vot ale cetățenilor moldoveni s-au concentrat exclusiv pe 5 formațiuni politice. Restul partidelor acumulează mai puțin de 1% și toate împreună nu au mai mult de 6,2%.
