27 mai reprezintă o zi extrem de importantă pentru neamul românesc, deoarece are loc, pentru prima dată, unirea celor trei mari provincii românești: Valahia, Transilvania și Moldova, sub domnia voievodului Mihai Viteazul.
Acest eveniment istoric nu s-ar fi putut realiza fără calitățile marelui domnitor și fără un context internațional favorabil. Astfel, în 1598, Sigismund de Bathory renunță la titlul de principe al Ardealului și în locul său ajunge vărul său, cardinalul Andrei Bathory, care va fi recunoscut de Dieta Transilvaniei în aprilie 1599. Aflându-se în conflict cu împăratul habsburgic, Rudolf al II-lea, Bathory se aliază cu turcii, iar astfel, Țara Românească era înconjurată de dușmani.
În aceste condiții, Mihai decide să elibereze Transilvania de sub conducerea lui Andrei Bathory. Îndemnat de habsburgi, care sperau ca după eliberare Ardealul să fie din nou sub administrația imperială, și sprijinit de secui, Mihai pătrunde în Transilvania. Lupta decisivă are loc la Șelimbăr pe 28 octombrie 1599 și va fi o victorie strălucită pentru Mihai.
La 1 noiembrie 1599 are loc intrarea triumfală la Alba-Iulia și se proclamă principe al Ardealului, fiind recunoscut de către Dieta Transilvaniei. În Moldova se afla atunci la conducere un alt aliat al turcilor și al polonezilor, Ieremia Movilă. Fiind chemat de o parte din boierimea moldavă, în luna mai 1600, Mihai trece cu oastea în Moldova și o cucerește fără luptă, cu excepția cetății Hotinului, care era apărată de polonezi.
Astfel, la 27 mai 1600, Mihai Viteazul unește pentru prima dată în istorie Țările Române, teritoriul stăpânit de el fiind de la Hotin la Giurgiu și de la Cetatea Albă până la Debrețin. În Țara Românească locțiitor îi este Nicolae Pătrașcu, fiul său, iar în Moldova Marcu, nepotul său.
Urmează negocieri cu austriecii, în urma cărora Mihai este recunoscut de către Imperiul Habsburgic principe al Transilvaniei, Moldovei și Valahiei. Această unire nu avea să dureze decât 6 luni, deoarece nobilimea maghiară, nemulțumită de măsurile lui Mihai, precum reînființarea mitropoliei ortodoxe de la Alba-Iulia, se răscoală în frunte cu Ladislau Czaki.
Armata imperială îl trădează pe Mihai și, condusă de generalul George Basta, pătrunde în Ardeal unde îl învinge la Mirăslău. Între timp, în Moldova Ioan Zamoiski, cancelarul Poloniei, îl pune pe tron cu sprijin militar pe Ieremia Movilă. Zamoiski trece și în Țara Românească, unde îl învinge pe Mihai și îl pune pe tron pe Simion Movilă, fratele lui Ieremia Movilă.
La doar 6 luni de la unire, Mihai pierdea toate teritoriile. Fără niciun sprijin, Mihai merge la Viena, apoi la Praga, la împăratul Rudolf. Acesta dorea să îl ajute să recupereze teritoriile, dar, între timp, situația se schimbă. În Ardeal nobilimea maghiară se răscoală împotriva lui Basta și îl aduc pe tron, pentru a treia oară, pe Sigismund Bathory. Având nevoie de el în Transilvania, Rudolf al II-lea îl împacă pe Mihai cu Basta formează o armată împotriva lui Sigismund. Lupta are loc la Guruslău pe 3 august 1601 și este câștigată de Mihai.
În Țara Românească, frații Buzești îl înlătură pe Simion Movilă și se alătură lui Mihai. Dar, pentru a doua oară, Mihai Viteazul este trădat de habsburgi, care în frunte cu Basta îl vor omorî la 9 august 1601 pe Câmpia Turzii.
Astfel, povestea Unirii de la 1600 se încheie, iar abia în 1859 Moldova și Valahia se vor uni din nou, urmând a se alătura Dobrogea în 1878, Cadrilaterul în 1913 și Ardealul, Basarabia și Bucovina în 1918.
#cenaclulculturalaronpumnul #ligastudentilor
